DEMNITATEA LUI ADRIAN PĂUNESCU

 Adrian Păunescu (1943 –  2010)

Într-o  zi de vineri, 5 noiembrie, 2010, ŢARA a mai pierdut un om de mare valoare, un poet de mare succes pentru o cuprinzătoare „generaţie în blugi”, Adrian PĂUNESCU, cel care ne-a aţâţat, apoi ne-a învăţat să formăm o pădure de mii de braţe terminate cu degetele precis aşezate în formă de „L”, şi să strigăm, într-un glas: „Lumină ! Luptă ! Libertate!”, mesaje care urcau mult deasupra unui STAT, care se arăta din ce în ce mai totalitar.

Acum, când Adrian PĂUNESCU şi-a câştigat nemurirea, ajutat de o moarte nemiloasă, (nemiloasă cu vocea celui care ar mai fi vrut să ne mai spună-n versuri despre noi, despre iubirea noastră eternă, despre suferinţe tulburânde-n suflete rătăcite, precum şi … despre vina LOR …), este destul de uşor să-i pomenim demnitatea. Despre aceasta, din „gura lumii” s-au putut auzi vorbele: „O voce puternica ce şi-a păstrat demnitatea”…, „Discursul său politic era echilibrat, punea accent pe dreptate, demnitate umană”…, "… era un exemplu de cinste, corectitudine, demnitate…”, "… îi învăţa pe oameni să aibă demnitate, să ţină capul sus”…, "… nu putea să scrie cu lacrimi amare despre România noastră dragă, despre întregire, oameni, egalitate, PACE, demnitate, dreptate, dacă nu ar fi fost OM …”, "un om corect, demn, care nu trăda, avea coloană vertebrală şi demnitate …”, „Prea-demnul domn … între nedemni” …; în Basarabia a dat „ … o probă de demnitate cum nu sunt multe în istorie …”; după primirea titlului de Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Păunescu a spus: „Pentru mine este cel mai înalt moment de fericire şi demnitate pe care-l trăiesc”, "Ne trebuie progres, ne trebuie modernitate, dar ne trebuie şi demnitate şi identitate şi respect pentru valorile trecutului” …, „ … milita pentru drepturi, pentru demnitate umană …”

Să ne bucurăm, de fiecare dată, când putem găsi demnitatea la români, sau baremi atunci când români mai vorbesc şi de demnitate. În vreme de criză, facem calcule, … multe calcule. 

Se calculează şi costurile demnităţii ?!?

 Ni se va tăia şi din demnitate ?

 Trebuie, cumva, să facem economie şi de demnitate ?!?

Făcând un arc, în urmă, peste timp, cu un secol în urmă, găsim uşor demnitatea lui Ioan Slavici, care a supravieţuit cu zece ani mai mult decât Păunescu acum, schimbărilor de vremuri, poate, mult mai tulburătoare pentru România.

Urmând mereu modele de demnitate, noi, – cei adunaţi sub umbrela Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ IOAN SLAVICI, ne străduim să rămânem cu hotărârea determinării prin educaţie a manifestării spiritului de demnitate, la elevii şi studenţii noştri, iar, mai apoi şi la toţi cei care răzbesc prin viaţă mai uşor, cu învăţătura dobândită la Universitatea şi Liceul, având aceeaşi marcă: „IOAN SLAVICI”, Timişoara.

prof.univ.dr.Dumitru Mnerie

RECTOR AL UNIVERSITĂŢII „IOAN SLAVICI ’’ TIMIŞOARA

SIMPOZONUL INTERNAŢIONAL "COLUMNA 2000 " EDIŢIA A XXIII-A DEDICATĂ ZILEI EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC ŞI MEMORIEI MARELUI OM DE CULTURĂ AUREL TURCUŞ

AUREL TURCUŞ

Consiliul Judeţean Timiş, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, Universitatea „Ioan Slavici” Timişoara, Mitropolia Banatului, Arhiepiscopia Timişoarei, Protopopiatul Ortodox Român Timişoara I, Garnizoana Timişoara, Centrul Militar Zonal Timiş, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara, SIIP Timiş – Federaţia „Spiru Haret”,  au organizat, în data de 24 mai 2012, Timişooara  „Simpozionul Internaţional "COLUMNA 2000 " ediţia a XXIII dedicată ZILEI EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC ŞI MEMORIEI MARELUI OM DE CULTURĂ AUREL TURCUŞ.

 

 

 

Manifestarea a debutat la ora 15, la CERCUL MILITAR Timişoara cu un ceremonial de deschidere, specific unor astfel de împrejurări, urmat de Binecuvântarea simpozionului şi a participanţilor la acesta, de către Prea Onoratul părinte drd. Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatului.

A urmat un cuvânt de salut din partea organizatorilor, ocazie cu care au luat cuvântul domnul dipl.ing. Răzvan Hrenoschi, director executiv al Direcţiei de Cooperare şi Informatică din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, prof. Ciprian Cipu, manager al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, General de brigadă Gheorghe Simina, comandant al Garnizoanei Timişoara şi al Brigăzii 18 Infanterie Banat, Col.Mircea Cosor, comandant al Centrului Militar Zonal Timiş, Lt. Col. (r.) jr. Nicolae Drăgan, şef al Cercului Militar Timişoara, Prea Onoratul Părinte drd. Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatulu, prof. univ. dr. Titus Slavici, preşedinte al Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, prof. Virgil Popescu, preşedinte SIIP Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, director al Liceului „Ioan Slavici” Timişoara şi prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, rector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara.

În continuare au fost prezentaţi oaspeţii şi invitaţii de onoare ai manifestării, după care au susţinut comunicări ştiinţifice în plen: Prof. Univ. Dr. Doina Benea (Despre o posibilă abandonare a Daciei Romane în timpul împăratului Galienus); Prea Onoratul Părinte drd. Zaharia Pereş (Biserica Ortodoxă Română şi eroii săi) ; Vasile Barbu [Uzdin, Voivodina-serbia] (Aurel Turcuş, marele prieten al românilor din Serbia); cercet.şt. I dr. Ioan Hategan (In memoriam Aurel Turcuş) ; prof. univ. dr. Radu Păiuşan (Necesitatea cinstirii eroilor); prof.univ.dr.Dumitru Mnerie (Despre demnitatea la Aurel Turcuş); Prof. Virgil Popescu (Eroismul ţăranului român manifestat de-a lunul istoriei în lupta pentru libertatea şi neatârnarea poporului nostru) ; Prof. Dr. Cornel Petroman (Patriotismul şi eroismul la români); Col.(r.) Constantin C. Gomboş (Prietenul meu, istoricul Aurel Turcuş) ; Prof.dr. Sorin Ionescu (Fortificaţii medievale bănăţene); Prof. Otilia Breban (Aurel Turcuş cel nemuritor) ; Prof.Diana Sarca (Fapte de eroism ale dascălilor români de-a lungul istorei ) ; conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu ( Victorii celebre ale oştilor române – Atacul de noapte ( 16/17 iunie 1462.

În finalul simpozionului a fost lansată Revista de cultură „Columna 2000”, nr. 49-50/2012, prezentată cu multă căldură de  cercet.şt. I dr. Ioan Hategan .

Într-o formă grafică de excepţie, cu articole şi noutăţi culturale semnate de nume reprezentative ale Banatului şi nu numai.

 „Simpozionul Internaţional "COLUMNA 2000 " ediţia a XXIII-a dedicată ZILEI EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC ŞI MEMORIEI MARELUI OM DE CULTURĂ AUREL TURCUŞ s-a bucurat de o largă participare şi o intensă mediatizare în presa scrisă şi audio-vizuală timişoreană.

Responsabil de proiect,

conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu

Prima ediție a simpozionului "Spre mâine, cu muzica clasică..."

Acest eveniment urmăreşte să apropie tinerii de... muzica clasică, oferindu-le ocazia să o cunoasca prin intermediul "artistilor" de varsta lor.

 Aura Twarowska

Tiberiu Ciobanu - Istoria medievală a Banatului reflectată în opera lui Ioachim Miloia

Când în 2 noiembrie 1972 am publicat, în revista „Orizont”, articolul Ioachim Miloia – un erudit muzeograf, avusesem revelaţia personalităţii învăţatului timişorean, director al Muzeului Banatului în perioada interbelică. În vara acelui an, efectuând cercetări în arhiva acestei instituţii pentru a elabora o monografie care să marcheze împlinirea a 100 de ani de activitate muzeală în metropola de pe Bega, încolţise, deja, în mintea mea gândul ca, de-a lungul timpului, să-i consacru lui Miloia o lucrare monografică în care să prezint multiplele aspecte ale complexei sale personalităţi. În răstimpul postbelic, în afară de menţionatul meu articol, în care evidenţiam o seamă de contribuţii ale lui Ioachim Miloia privind dezvoltarea muzeografiei timişorene, doar Tiberiu Moţ – pe atunci având funcţia de director al Arhivelor Statului din Timişoara – mai publicase un documentat studiu cu titlul Ioachim Miloia, apărut în volumul Figuri de arhivişti, tipărit în anul 1971, la Bucureşti.

Din păcate n-am avut parte de condiţii normale pentru efectuarea unei cercetări «bine legate», riguros planificată în timp, pentru că, până în anul 1975, a trebuit să mă ocup de întemeierea Muzeului Satului Bănăţean de la Pădurea Verde – Timişoara, apoi, lucrând în redacţiile revistei „Orizont” şi „Renaşterea bănăţeană” (până la pensionare), am fost nevoit să practic gazetăria – o îndeletnicire prin excelenţă cronofagă.

Am, însă, marea satisfacţie că niciodată nu m-a părăsit bunul gând de a efectua cercetări referitoare la viaţa şi activitatea lui Ioachim Miloia, fiind convins că el ne oferă cheia înţelegerii întregii mişcări culturale timişorene, în epoca dintre cele două războaie mondiale. Totodată, sunt bucuros că, în presa timişoreană, începând din anul 1972, am susţinut un permanent interes pentru ilustrul om de cultură, stins din viaţă la vârsta de doar 43 de ani. Îndeosebi, la împlinirea unor cifre rotunde de la naşterea şi de la moartea sa, i-am dedicat calde articole aniversare şi comemorative.

Un impuls aparte în stimularea continuării cercetărilor mele, referitoare la Miloia, mi-a dat-o alcătuirea şi publicarea, în anul 1997, la Editura Mirton din Timişoara, a volumului
Un erudit cărturar – Ioachim Miloia, apărut prin grija profesorului Gheorghe Mudura, pe atunci director al Direcţiei Judeţene Timiş a Arhivelor Naţionale ale României. Mare parte din studiile şi articolele cuprinse în acel volum îmi aparţin şi sunt în măsură să constituie jaloane semnificative pentru elaborarea unei monografii Ioachim Miloia.

După intrarea în pensie, am reuşit să-mi chivernisesc în aşa mod timpul, încât să-mi pot adânci investigaţiile ştiinţifice privind personalitatea valorosului om de cultură timişorean. I-am publicat corespondenţa – cea din Italia, din timpul studiilor universitare, fiind de o excepţională importanţă documentară –, lucrările de istoria artei bănăţene (Studii şi articole de artă, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2007), volumul Studii de literatură şi artă universală, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, culegerea de Studii şi articole de istorie, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2008, cu o introducere amplă, intitulată Ioachim Miloia, istoric al Banatului (33 pagini), trei studii în volumul Şapte personalităţi bănăţene. Contribuţii documentare, Editura Orizonturi universitare, Timişoara, 2008 (p. 62-109), monografia Ioachim Miloia (1897-1940). Viaţa şi activitatea, Editura Eurostampa, Timişoara, 2006;  monografia Ioachim Miloia (1897-1940). Viaţa şi activitatea. Incursiuni în operă, ediţie adăugită, Editura Eurostampa, Timişoara, 2008 şi în fine, ultima lucrare – Muzeografie timişoreană, Editura Eurostampa, Timişoara, 2011 –, care cuprinde o secvenţă extinsă dedicată lui Ioachim Miloia (97 pagini).

Dintr-o bogată valorizare a personalităţii lui Ioachim Miloia, se poate trage o justă concluzie, anume că despre nicio figură reprezentativă a culturii româneşti din Banat nu s-a scris atât de mult ca despre acest învăţat. Însă, am făcut o asemenea prezentare a valorificării editoriale a moştenirii culturale a lui Ioachim Miloia, pentru a ajunge la cuvenita mărturisire că o bună parte din meritele mele trebuie raportate la sprijinul pe care mi l-a dat prof. dr. Tiberiu Ciobanu, de-a lungul ultimului deceniu, când el a manifestat o atenţie absolut impresionantă faţă de memoria marelui erudit timişorean. Prin grija lui s-a constituit un cadru instituţionalizat în care sunt promovate manifestări reprezentative dedicate cunoaşterii activităţii lui Ioachim Miloia. Din iniţiativa lui Tiberiu Ciobanu, Despărţământul Timişoara al Astrei poartă numele lui Ioachim Miloia, fiind, astfel, patronat spiritual de acesta. Legată de această iniţiativă este organizarea anuală (în 25 martie, data trecerii la cele veşnice a lui Ioachim Miloia) a Manifestării cultural-religioase internaţionale, dedicată marelui cărturar şi patriot român bănăţean, numită „Per aspera ad astra”. Manifestarea se desfăşoară sub egida Consiliului Judeţean Timiş, în colaborare cu importante instituţii socio-culturale municipale, judeţene, naţionale şi chiar internaţionale.

Fără îndoială că hotărârea lui Tiberiu Ciobanu de a publica lucrarea de faţă este determinată de dorinţa autorului de a marca cinstirea memoriei lui Ioachim Miloia, cu ocazia împlinirii a 115 ani de la naştere. Studiul face parte din teza de doctorat a lui Tiberiu Ciobanu, intitulată Istoriografia românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, context în care contribuţiile ştiinţifice ale lui Miloia, ca medievist, se reliefează cu toată pregnanţa. O caracteristică fundamentală a cercetărilor lui Miloia, de acest gen, constă în împletirea fericită a bogatelor sale cunoştinţe referitoare la începuturile istoriei artei bănăţene, cu riguroasa informaţie istorică propriu-zisă. Dintr-o asemenea viziune ştiinţifică sunt puse în lumină datarea (uneori ipotetică) monumentelor ecleziastice, precum sunt biserica medievală din Căvăran, cea din Belinţ, Mănăstirea Săraca şi vechea biserică ortodoxă din Lipova, la care se adaugă evidenţierea a numeroase caracteristici care individualizează monumentele respective. Studiul Căvăranul în Evul Mediu (O rectificare istorică) este, într-adevăr, o contribuţie ştiinţifică esenţială a lui Miloia, lămurind definitiv confuzia lui Pesty Frigyes privind existenţa districtelor Sebeş (Caransebeş) şi Căvăran, acesta din urmă fiind localizat în mod greşit de către istoricul maghiar. Tiberiu Ciobanu remarcă, pe bună dreptate, că valorosul studiu publicat de Miloia trebuie să fie inclus în cadrul bogatei bibliografii referitoare la districtele româneşti bănăţene, fapt neîntâmplat până în prezent.

Aurel Turcuş

 

Editura Eurostampa, Timişoara, 2012, 122 pagini

Sărbători liniştite

 

Fundaţia pentru Cultură şi Învătământ "Ioan Slavici"

Învierea 

        (Mihai Eminescu)

Prin ziduri innegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas ingana cuvintele de miere,
Inchise in tratajul stravechii evanghelii.

C-un muc in mâni mosneagul cu barba ca zapada,
Din carti cu file unse norodul il invata,
Ca moartea e in lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si prada.

O muzica adanca si plina de blandete
Patrunde tânguioasă puternicile bolti:
"Pieirea, Doamne sfinte, cazu in orice colt,
Inveninand pre insusi izvorul de viete,

Nimica inainte-ti e omul ca un fulg,
S-acest nimic iti cere o raza mângâioasa,
In pâlcuri sunatoare de plansete duioase
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg".

Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala
Si negrul intuneric se sperie de soapte...
Douasprezece pasuri rasuna... miez de noapte...
Deodata-n negre ziduri lumina da navala.

Un clocot lung de glasuri vui de bucurie...
Colo-n altar se uita si preoti si popor,
Cum din mormant rasare Christos invingator,
Iar inimile toate s-unesc in armonie:

"Cantari si laude-naltam
Noi, Tie unuia,
Primindu-l cu psalme si ramuri,
Plecati-va neamuri,
Cantand Aleluia!

Christos au inviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calcand-o,
Lunina ducand-o
Celor din morminte!"

 Sărbători  fericite!

Scriitorul Aurel Turcuş a plecat în lumea veşniciei

Aurel Turcuş (1943 - 2012)

În această dimineaţă s-a stins din viaţă, după o îndelungată suferinţă, scriitorul şi jurnalistul timişorean Aurel Turcuş, neobosit promotor al tradiţiilor culturale româneşti din Banat şi animator al vieţii culturale din regiunea noastră.

Născut în 1943, în Bihor, Aurel Turcuş şi-a legat numele  de activitatea câtorva instituţii emblematice ale vieţii culturale bănăţene: Muzeul Banatului (unde a activat între anii 1969-1975), revista  „Orizont” (1975-1990) şi cotidianul „Renaşterea bănăţeană” (1991-2002), la al cărui supliment cultural a continuat să colaboreze câtă vreme i-a permis sănătatea.


A debutat editorial în anul 1972, cu volumul de poezie „Umbra râului”, urmat de alte peste o duzină de titluri, reunind creaţie lirică, proză (precum „Tărâmul nălucirii”, 2003), etnologie („Descinderi în cultura populară”, 2001 ş.a.) sau monografii („Ioachim Miloia”, 2006 etc.). Numeroase alte volume de creaţie literară, folclor, corespondenţă culturală şi muzeografie l-au avut coordonator, Aurel Turcuş fiind recunoscut pentru fervoarea cu care se dăruia promovării colegilor întru spirit.

A animat, mai ales de-a lungul ultimelor două decenii, sute de manifestări, de la medalioane aniversare şi simpozioane istorice, la festivaluri de creaţie religioasă, concursuri de debut şi schimburi culturale cu comunităţile româneşti de peste hotare. Mai multe distincţii de prestigiu, precum Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2003), Premiul festivalului internaţional „Mihai Eminescu” (2007) şi premiul Societăţii „Tibiscus” din Uzdin, Serbia (2003) i-au răsplătit dăruirea pe tărâmul artei.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!

PER ASPERA AD ASTRA

 EDIŢIA a IX-a


„Manifestarea cultural-religioasă şi educativ-ştiinţifică internaţională dedicată marelui cărturar şi patriot român bănăţean IOACHIM MILOIA”

 Ioachim Miloia

„Între fruntaşii noii generaţii bănăţene, caut în zadar unul care să fi unit mai multe cunoştinţe, cu mai multă dorinţă de a lucra şi cu mai mare spor în opera pe care, din fuga unei scurte vieţi, a putut-o întruchipa, decât harnicul muncitor cultural care a fost – cât mă doare s-o spun ! – Ioachim Miloia (...) Se duce la patruzeci şi trei de ani, înainte de a-i veni clipa răsplătirii.”

Nicolae Iorga

(În Neamul Românesc din 3 aprilie 1940)

 Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timişoara, Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara, SIIP Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş, sub egida Consiliului Judeţean Timiş, Biserica Parohiala Ortodoxă Română Dacia , au organizat, în data de 23 martie 2012, „Manifestarea cultural-religioasă şi educativ-ştiinţifică internaţională dedicată marelui cărturar şi patriot român bănăţean IOACHIM MILOIA” - „PER ASPERA AD ASTRA", EDIŢIA a IX-a , responsabili de proiect Otilia Breban şi Tiberiu Ciobanu.

Manifestarea a debutat la ora 15, la Biserica Parohiei Ortodoxe Române Dacia-Timişoara, binecuvîntarea manifestarii fiind făcută de către Prea Onoratul Părinte dr.IOAN BUDE, Protopop al Protopopiatului Ortodox Român Timişoara I, Paroh al Parohiei Ordodoxe Române Dacia – Timişoara.

A urmat un cuvânt de salut din partea organizatorilor, ocazie cu care au luat cuvântul domnul dipl.ing. Răzvan Hrenoschi, director executiv al Direcţiei de Cooperare şi Informatică din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, prof. Ciprian Cipu, director al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Prea Onoratul Părinte dr.Ioan Bude, Protopop al Protopopiatului Ortodox Român Timişoara I, Paroh al Parohiei Ordodoxe Române Dacia – Timişoara, prof. univ. dr. Titus Slavici, preşedinte al Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, rector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara, prof. Virgil Popescu, preşedinte SIIP Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, Aurel Turcuş, preşedinte al Despărţământului „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei şi al Societăţii Culturale „Patrimoniu” Timişoara, preşedinte de onoare al Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” Timişoara, prof. Otilia Breban, secretar general al Despărţământului „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, vicepreşedinte al Sindicatului Independent al Învăţământului Preuniversitar Timiş –Federaţia „Spiru Haret” România, responsabil de proiect şi conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, director al Liceului „Ioan Slavici” Timişoara .

În continuare au fost prezentaţi oaspeţii şi invitaţii de onoare ai manifestării, după care au susţinut comunicări ştiinţifice în plen:     Prea Onoratul   Părinte   Consilier  dr.   Zaharia Pereş Mitropolia Banatului -  (Ioachim Miloia şi Biserica) ; Prea Onoratul Părinte dr.Ioan Bude Protopopiatul Ortodox Român Timişoara I - (Ioachim Miloia şi pictura bisericească timişoreană);  Cercetător ştiinţific I  dr. Ioan Haţegan –Academia Română Timişoara – (Despre Ioachim Miloia şi cercetările sale istoriografice) ; Prof.univ.dr.Radu Păiuşan – Universitatea de Vest –  (Un important cărturar bănăţean – Ioachim Miloia)  ; Aurel Turcuş – Uniunea Scriitorilor -  ( Studiile din Italia ale lui Ioachim); Prof. Otilia Breban – Şcoala cu clasele I-VIII nr.7 “Sfânta Maria” Timişoara – (Ioachim Miloia, întemeietorul Arhivelor Statului din Timişoara ) ; Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu – Universitatea „Ioan Slavici”- (Ioachim Miloia şi istoria medievală a Banatului)

 

În finalul simpozionului a fost lansate cărţile” Aurel Turcuş, Muzeografie timişoreană, ediţia a II-a, Editura Eurostampa, Timişoara, 2012 ; Tiberiu Ciobanu, Istoria medievală a Banatului reflectată în opera lui  Ioachim Miloia , Editura Eurostampa, Timişoara, 2012 .

Ca un punct de interculturalitate, a fost lansat volumul „În două lumi”, ediţia a II-a , Editura Singur, 2012, aparţinând scriitorului romano-australian Ben Todica, fiind prezentat de poeta Mariana Gurza.

Manifestarea cultural-religioasă şi educativ-ştiinţifică „PER ASPERA AD ASTRA" editia a - IX-a (23 martie 2012), responsabili de proiect Otilia Breban şi Tiberiu Ciobanu s-a bucurat de o largă participare şi o intensă mediatizare în presa scrisă şi audio-vizuală timişoreană şi nu numai.

Responsabil de proiect,

Prof. Otilia Breban