miercuri, 5 decembrie 2012
joi, 18 octombrie 2012
DESCHIDEREA CELUI DE-AL XII-LEA AN UNIVERSITAR LA SLAVICI
Anul universitar 2000/2001 a
fost anul de debut al existenţei Universităţii IOAN SLAVICI, marcat de o
festivitate entuziastă dar în condiţiile destul de precare oferite de o locaţie
închiriată de la Liceul UCECOM SPIRU HARET din Timişoara, (str. Bogdăneştilor
nr.32). Cu fiecare an numărul de studenţi a crescut, s-au diversificat
specializările, iar condiţiile de studiu s-au îmbunătăţit, noua clădire
proprie, (str. Dr. Aurel Păunescu Podeanu, nr.144), din ce în ce mai generoasă
în spaţii moderne destinate desfăşurării cursurilor, seminariilor şi
laboratoarelor.
Deşi promovabilitatea
candidaţilor la examenul de bacalaureat s-a înjumătăţit, în ultimii 2 ani,
numărul studenţilor noştri nu a scăzut în aceiaşi măsură, datorită şi
orientărilor preferenţiale a celor care au promovat examenul de bacalaureat, nu
doar în ultimii 2 ani, ci cu mai mulţi ani în urmă. Motivul orientării către
noi se bazează şi pe satisfacţia absolvenţilor noştri, la finele studiilor. În
urma unui studiu făcut s-a constatat că peste 75 % din candidaţii care se
înscriu să urmeze studiile la Universitatea noastră, o fac după recomandări ale
absolvenţilor noştri din anii anteriori, mulţumiţi de condiţiile avantajoase
asigurate. În această perioadă au loc concursuri de ocupare a unor posturi
didactice, cu respectarea noilor exigenţe ale Legii Educaţiei Naţionale. Prin
aceasta dorim să determinăm o creştere a nivelului calitativ al procesului de
învăţământ, cu implicarea mai directă a
cadrelor proprii Universităţii noastre. Vara aceasta, cu ocazia examenelor de
licenţă, s-au înregistrat noi succese, obţinute de candidaţi în faţa comisiilor
de examinare provenite din alte centre universitare, cum ar fi: Oradea, Alba
Iulia sau Ploieşti.
Începem şi acest an cu o doză mare de OPTIMISM şi
cu speranţa înregistrării unor acumulări suficiente de învăţătură, cel puţin la
nivelul de aşteptare al studenţilor, dar mai ales la nivelul exigenţelor, mereu
crescânde, ale actualei pieţe ale muncii.
Prof.univ.dr. Titus SLAVICI
PREŞEDINTE al Fundaţiei
pentru Cultură şi Învăţământ IOAN SLAVICI
marți, 9 octombrie 2012
LITERATURA DIALECTALĂ BĂNĂŢEANĂ
prof.
univ. dr. Ioan Viorel BOLDUREANU
|
Mincea omului
Spuń-acuma
şciinţa lumii cum că criélu uman
Źugecă
cu opt la sută – noauă, ăla măi pogan,
Masa
asta śenuşată stă ascunsă în şcătulă,
Vedz-bińe,
să nu să şcie – dacă îi ori nu dăstulă –
Să
n-o ploaie, să n-o ningă şî bińe să să scucească,
Caregoge
mozomaină să nu o băźocurască,
Sau, măi poţ şci, că vrăunu–nărăvos prăcum un ţap–
Să-mburică
şî ce-mburdă, şî rămâń cădzut în cap!…
Dar
să vedz menuńa lumii: prîn sălecţîi năturale
Cum ce pomeneşci cu mincea tumna-n lumile astrale;
Dîn
criél sărind o doagă ori măi mulce, geala şcie,
Tătă-nţălepśuńa
minţî să amestăcă-n prostie,
Omu
mic şî omu mare, fie şloampăt ori savant,
Dîntr-odată,
biologic, să prăschimbă în mutant.
Ńeuronii
să-mbubiţă, dau cu capu dă păreţ,
Iar
mutanţî fără voie, culmea, toţ să cred poeţ:
Stând cam prost cu ńeuronii, ori fac versuri şî le cântă,
Ori
că dau în gângăveală şî-n politică s-avântă,
Iar
lăutaşî,-n loc să cânce, mintunaş înśep să scrie
Dă
duşmani, dăspră avere, dă ńevastă-ori dă beţîie.
Măi
îs şî mutanţ dîntr-ăia care să cred dă valoare,
Ei în cap nu cad vrodată, doar ca mâţa – în piśoare;
Şî
să suc cum bace vântu, că politica-i îngeamnă
Când
dă stânga, când dă dreapta, când dă vară, amnă
…Io, vorbind dă una-alta, sîmt în cap cum ńeuronii
Mi
să bicuşă întruna, năstăviţ prăcum strîgonii.
D-aia
găt cu tătă graba, că numa dă asta-m pasă:
Să
nu-m crepe ńeuronii şî s-aźung bińe acasă,
Că
altfel, ca fiecare, pierdzând dzîlnic un proţănt,
Mă pomen mutant dîntr-ăia dă
hârcon în Parlament
Poşmândra
morţî
Baş dă Pătru Chira
Bace Moarcea la fereastră
Măi să-m spargă şolocatu
Ş-o întrabă pă ńevastă:
„Unge ţî s-o dus bărbatu?!?
Că-l tăt caut d-o lună-ntragă
În zădari – nu-i dă găsît;
L-o ascuns în pod vo babă,
Ori pământu l-o-nghiţît!?…”
„L-ai căutat şî la căfană,
Poace doarme-n şanţ la Gropi,
Ori s-o dus prî la vro nană
Să-l dăscânce dă giochi…”
Ş-o pornit Moarcea urâtă
Să mă cauce măi dăparce
Cu spinarea gârbovită
Şî c-o coasă lungă-n space.
M-o găsît săpând grinţaiu,
Morśelit şî plin dă prau.
M-o pricit: „Gata-i cu traiu,
Spală-ce, c-am să ce iau!”
„Stăi un pic, să-m găt răchia
Care m-o ugit în vas,
Că-i păcat, bat-o pustîia,
Altorá cúmva s-o las!”
„Ia să gust!”–îm dzîsă Moarcea–
Şî i-am dat o dămiźană
Ca să-i fac şî Morţî parcea
Şî să-m fie dă pomană.
„Gust – să-nśapă vesălia!”
Baş aşa cum scrie Carcea,
Când gătat-am cu răchia
Mă-mbătai şî io, şî Moarcea…
***
Adz – dă ploaie ori dă ninźe –
Cântă dzîlili dîn laută,
Iară Moarcea bea dă stînźe…
Şî d-atunś nu mă măi caută!
Dar Moarcea s-o prăntors
Mă-ntâlnii cu Moarcea iară
Cear în câmp – la iarbă verge,
însă ea,-ntorcându-ş capu,
Să făcu niś că mă vege.
O salut – baş ca la carce –
Ca pră hăl măi fain dîn goşci:
„Sărbus, preafrumoasă Moarce,
O’ nu vrei să mă cunoşci?!?
Io mi-s ăl cu vesălia
Dîn grăgina cu poveşci,
Cărui i-ai băut răchia
Ş-ai zuitat să i-o plăceşci…”
Moarcea-atunś ş-o pus ochieţî
Şî-n bucfariu ei ăl gros
M-o căutat prîntră toţ
clienţî,
Însă fără dă folos…
„Dzău că nu ce văd pră listă
– Şî baş asta n-ar fi bai –
Dar
mă-ntrăb, că mi-s cam tristă,
Cu răchia cum măi stai?”
„Prîntru
cińe-ntădăuna
Am o dămiźană-n pod,
Până iar s-o coaśe pruna
(Dă or pringe prunii rod…)
Am în taşcă o uiagă
Śe ţ-o dau iar, ca să scap,
Că io, într-o noapce-ntragă,
Băgai doauă-tri în cap!”
„Uiuiu!” – Moarcea hureadză,
Dau s-o ţuc, dar ea, sfioasă,
Ori dă frică, ori dă groază
S-o pitulat după coasă,
S-o zmâcnit ş-o luă la fugă…
„Sărbus, Moarce, śe să-ţ fac?!?
Ce pofcesc să-m viń la rugă
Dă Sâmpetru…
prăst-un veac!”
Glosar: să bicuşă – se hărjonesc; mă bâzgoi – mă
holbez; boconś – bocanci; buhari – catastif, registru; bunduzând – tulburând; buragă – ceaţă; să să cănune – să se jeluiască; criel
– creier; fras – apoplexie; furtare – sferturi; ghinţari – dentist; grinţai
– verdeţuri; hârcon – sforăie; îmbubiţă – întărâta; meduţân – leac; mozomamă – momâie; ochieţ
– ochelari; pogan – năprasnic, din
belşug; rugă – nedeie; śenuşat – cenuşiu; sloieţ – ţurţur; aş ugi –
aş rămâne; să să zbiduie – să se
ivească; źinźana – gingia; zârţă – ochelari; s-o zmâcnit – s-a zmucit; źuiesc
– izbutesc;
prof.
univ. dr. Ioan Viorel BOLDUREANU
„Să se bată ei între dânşii”...
Dr. Lucian-Vasile Szabo
|
Evoluţia firească a unor popoare
către autodeterminare va fi receptată uneori ca un pericol de către Ioan
Slavici. Sunt invocate în această perioadă schimbările din Austro-Ungaria, din
teritoriile locuite de slavii de sud (în Peninsula Balcanică). Şi de aici vine
pericolul, crede publicistul: „În Croaţia s-au pus temeliile unei vieţi slave;
în Agram este o universitate slavă. Sunt acestea în interesul nostru? Interesul
nostru ar fi ca aceşti slavi de sud să fie stârpiţi, dând loc de întindere
maghiarilor, pentru ca noi astfel să ne putem câştiga mai lesne teritoriul până
la Tisa”i. Concesiile sunt doar aparente. Ideea este de a-i împinge
pe unguri mai la sud, pentru ca românilor să li se facă loc spre nord-vest.
Geografia publicistică e din nou completată de geopolitică. Autorul face şi
reface hărţile zonei. Paşnic, dar nu întotdeauna. Croaţii, slavii (cei sudici
aici) sunt un pericol şi „trebuie stârpiţi”. Nu pare să existe nicio îndoială,
căci „ne vom plânge amarnic de autonomia Croaţiei, pentru că multă vreme nu va
trece până când noi vom avea de a face cu dânşii”ii. Nu va fi aşa.
Oricum, publicistul avea o soluţie: sprijinul acordat maghiarilor în ofensiva
lor în sud, unde „le vom da o «carte blanche» contra slavilor. Rezultatul ar fi
spectaculos, iar gazetarul nu ezită să consemneze: „Să se bată ei între dânşii,
căci tot noi vom câştiga”!iii.
Există
un moment revelator în publicistica jurnalistului, amintit de Eminescu. Acesta,
după cum se ştie, a şlefuit Studii
asupra maghiarilor. O scrisoare a sa de la Viena, din 11 (23)
februarie 1871, arată dificultăţile cu care se confrunta Slavici, făcând şi o
paralelă între unguri şi români: „Greutatea cea mare e culegerea şi critica
datelor. Cum că datele culese trebuie criticate una câte una resultă din
împrejurarea că toate, afară de aceea că nu-s contimporane, dar sunt scrise sub
influenţa mândriei şi a exagerării maghiare. Ungurii se aseamnă în multe rele
nouă”iv.
Căci un război
româno-maghiar este posibil, crede Slavici. Dacă situaţia ar impune-o şi lupta
nu va putea fi evitată, sprijinul ar veni tot din direcţia Curţii imperiale de
la Viena: „Dacă am fi siliţi a ne bate, atunci reazemul nostru firesc ar fi
dinastia habsburgilor şi aliaţii noştri fireşti aceia care susţin pe dânsa.
Acesta nu e lucru nou: de două sute de ani, în dosul culiselor lucrurile se
petrec astfel”v. Este nevoie de diplomaţie. Politica este arta (sau
arma?) compromisului, însă geopolitica cere şi mai mult talent, precum şi
abilitatea de a exploata oportunităţile: „Dumnezeu să-i ţină pe turci şi pe
maghiari tot precum sunt, căci câtă vreme ei se mai pot lupta cu slavii, nouă
ne rămâne vreme să ne urmăm dezvoltarea paşnică în care am intrat”vi.
Într-adevăr, în epocă, ţinuturile locuite de
români erau protejate de înfruntările armate, deci naţiunea se putea
dezvolta paşnic. Bătea însă la uşă Războiul de Independenţă. Pentru Regat,
pentru România. Mulţi ardeleni, bănăţeni sau bucovineni vor lua parte la el.
Dar se va duce peste Dunăre, în afara graniţelorvii.
Slavici încă mai credea că
nu va fi război, că lucrurile se vor rezolva pe cale diplomatică, că românii
vor rămâne mereu protejaţi: „Pentru aceasta rămânem copilul răsfăţat al
Europei!”. Un copil răsfăţat pus de pază la hotarele altora, căci: „Suntem
poporul care desparte pe slavii de nord de cei din sud şi care e paza
împărăţiei Habsburgilor înspre Rusia: acesta ne face iubiţi în ochii Europei
neslave”viii. Ziaristul îşi înăspreşte tonul când vorbeşte de
calitatea guvernării. Dă exemple din care reiese că nu este nicio diferenţă în
a fi exploatat de străini sau de cei de acelaşi neam cu tine: „Dările sunt
grele. Da! E lucru ştiu că maghiarii nu sunt mai buni financiari decât dl.
Brătianu”ix. Este reclamată aici proasta guvernare, dezechilibrele
bugetare şi cheltuielile făcute fie cu scopul de a aduce guvernanţilor şi celor din apropierea lor un beneficiu
consistent. De altfel, epoca a fost cunoscută pentru un îndemn celebru lansat
de I. C. Brătianu: „Îmbogăţiţi-vă!”
Mai sunt şi intrigile,
precum şi interesele. Situaţia nu e simplă. Autorul o descifrează corect, chiar
dacă anumite aspecte i se vor clarifica după o vreme. În timpul lungii
guvernări liberale, din 1876 până în 1888, în ciuda unor realizări în
modernizarea ţării, rămân şi multe nerealizări. Apoi se schimbă şefia
partidului, dar taberele sunt puternice. Gazetarul rămâne apropiat de D. A.
Strurdza, deşi avea deja probleme cu el la Institutul Otteteleşanu. E obiectiv
şi consecvent în aprecieri, căci nu putea eluda „manevrele” lui Ion I. C.
Brătianu, decis să preia conducerea liberalilor. Jurnalistul va reface tabloul
epocii în memorialistică, unde va sublinia şi complicatele relaţii cu ceilalţi:
„Noi, vechii tribunişti, mai ales răposaţii Eugen Brote şi Vasilie Mangra,
precum şi eu, încă pe la 1906, în ajunul Expoziţiunii, în urma unei
indiscreţiuni – poate intenţionate – a lui Scotus Viator, ne încredinţasem că
mai mulţi dintre fruntaşii Partidului Naţional Liberal, între care şi Ionel
Brătianu, erau intraţi în apele englezeşti şi lucrează peste capul regelui şi
în dosul lui D. Sturdza pentru o înţelegere cu Rusia. Ni se părea
lucru-nvedederat că cu atât mai vârtos trebuie să fie între fruntaşii
conservatori oameni porniţi spre Rusia”x.
Şi mai târziu va continua să
avertizeze. Oficialii zilei vor fi mereu iritaţi de poziţia lui. E evident că
vocea îi suna disonant într-o epocă de importante prefaceri şi de avânt
naţional. Sunt şi unele exagerări, dar mai ales confuzii. Umanitarist şi
cosmopolit, om cu o viziune largă, militant activ pentru apropierea dintre
oameni, Slavici nu a putut să nu condamne excesele şi a intuit pericolul
naţionalist, ce avea să se manifeste cu intensitate în doar câţiva ani. Marea
Unire aduce şi marile probleme: „România Mare, zic unii, s-a înfiinţat, ce-i
drept, dar e desfiinţat statul romănesc, iar statul poliglot, în care se
pierde, are hotarele deschise şi spre Bulgaria, şi spre Sârbia, şi spre
Ungaria, şi spre cehoslovaci, şi românii au să-şi mistuie puterile vii c-o
iredentă bulgară, cu alta sârbească, cu iar alta maghiară, ba chiar şi cu una
ucraineană, ca să nu mai vorbim şi de cea germană ori de milionul de evrei,
acum toţi cetăţeni cu razăm puternic mai ales în Anglia şi America”xi.
Guvernanţii români au luat asupra lor o sarcină grea, cea de a rezolva
problema naţionalităţilor din stat într-un mod diferit faţă de cum au fost
trataţi românii în Ardeal, Bucovina sau Basarabia. Este un scop măreţ, dar buna
convieţurire nu se realizează fără eforturi. Dacă se realizează, căci gazetarul
are îndoieli: „Experienţe făcute-n timp de mii de ani au dovedit cu prisos că
popoarele nu se pot desfiinţa unul pe altul şi nu se poate menire mai frumoasă
decât să pui capăt urilor dintre cei aruncaţi de soartă pe aceeaşi bucată de
pământ. Avem ori nu noi românii atât destoiniciile fireşti, cât şi cuvenita
pregătire pentru împlinirea acestei frumoase meniri?”xii. Întrebarea
nu a căpătat un răspuns adecvat nici în prezent...
Dr. Lucian-Vasile Szabo
i În Vasile Mangra, Corespondenţă, II, Ed. Presa Universitară Clujeană,
Cluj Napoca, 2007, p. 284.
ii Idem, p. 285.
iii Ibidem.
iv Scrisoare reprodusă în I.E. Torouţiu,
Gh. Cardaş, Studii şi documente literare, vol. I, Institutul de arte
grafice Bucovina, Bucureşti, 1931.
v În Vasile Mangra, op. cit., p.
285.
vi Idem, p. 267.
vii Vor exista campanii de strângere de
fonduri şi de obiecte (de îmbrăcăminte şi încălţăminte, în primul rând), însă
autorităţile maghiare vor ordona închiderea centrelor, acolo unde funcţionau pe
lângă instituţii. Acţiunile de acest gen însă nu se vor opri...
viii În Vasile Mangra, op.
cit., p. 286.
ix Idem, p.
287.
x Ioan Slavici, Amintiri, Închisorile mele,
Lumea prin care am trecut, Ed. Albatros, Bucureşti, 1998,p.
57. Scotus Viator era reprezentant diplomatic al Marii Britanii în zonă.
xi Idem, p. 111.
xii Idem, p. 203
Restaurarea fostului Conac Oteteleşanu din Măgurele – file din agenda INCDFM / FCFM
Lucrările de execuţie ale proiectului de restaurare a a acestei clădiri
monument istoric înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice a judeţului Ilfov –
2010 sub codul IF-II-a-B-15294 au demarat la data de 1 Martie 2012 sub egida
firmei SC MediaPro Studios Buftea.
Într-o primă etapă s-au finalizat ultimele operaţii necesare pregătirii
clădirii pentru intervenţie şi au fost create premizele desfăşurării proiec-tului
de structură cu intervenţiile şi modificările impuse de situaţiile întâlnite pe
teren. Echipele de proiectare – execuţie reunite au participat săptămânal la Comandamente şi vizite pe şantier,
momente în care s-au corectat pas cu pas toate neconcor-danţele dintre
“proiectarea la planşetă” şi realităţile punerii ei în practică.
Vara anului 2012 a trecut într-un
ritm accelerat în care s-a realizat partea de structură de la interiorul
clădirii, precum şi refacerea integrală a planşeului peste ultimul nivel.
Începând cu luna august, pe măsura finalizării etapelor amintite mai înainte,
s-a început lucrul la fundaţii, fiind declanşată activitatea de formare a
subsolului. La data începerii procesului de restaurare, monumentul istoric avea
un subsol parţial pe o suprafaţă de circa 12 – 15 % din amprenta totală la sol.
Soluţia de proiectare avizată de Ministerul
Culturii şi Patrimoniului Naţional impune recuperarea vechilor anexe de
la exteriorul construcţiei, prin recon-struirea lor completă. Intervenţia la
nivel sol / subsol se face în confor-mitate cu procedurile în vigoare,
respectiv prin asigurarea supravegherii / cercetării arheologice. Operaţiunea
este în plină desfăşurare la finele lui septembrie şi va continua până către
sfârşitul acestui an. Suportul de specialitate este asigurat de către
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie. Astfel, şantierul
arheologic condus de către domnul Profesor Universitar Antal Lukacs co-există
cu şantierul de restaurare condus de către domnul inginer Silviu Niţescu.
Momentul actual poate fi descris drept fiind o situaţie extrem de complexă în
care trebuie respectate toate “faţetele şi unghiurile de vedere” asupra
aceluiaşi obiectiv al patrimoniului naţional, monumentul istoric fiind în
simbioză cu situl arheologic. Datorită intrării în colaps începând cu 2009 şi
riscului ridicat pentru echipele care ar fi operat pe teren, nu a fost posibilă
cercetarea arheologică într-o etapă anterioară intervenţiei ireversibile în
noua formulă a clădirii. Negocierea între toţi specialiştii implicaţi converge
către o soluţie viabilă din punctul de vedere al legilor în vigoare. Procesul
de formare a structurii noilor subsoluri, fundaţii şi anexe trebuie să se
integreze coerent în noua formulă a proiectului de restau-rare şi să asigure
scoaterea completă a clădirii din pericol până la începutul acestei ierni.
Atât INCDFM cât şi tot personalul echipelor implicate la ora actuală în
proiect se pregătesc să prezinte stadiul la zi al lucrărilor de restaurare,
celor interesaţi şi organismelor de resort din Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Sportului şi Turismului (reprezentat în acest caz prin Autoritatea
Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică), şi respectiv Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional. În acest sens, ei vor organiza un nou Simpozion pe
această temă, la sediul beneficiarului, la începutul lunii octombrie 2012.
Pentru cei interesaţi, concluziile Raportului de Cercetare Arheologică,
precum şi impresiile de la următorul Simpozion vor fi prezentate pe larg în următorul
număr al ziarului “Demnitatea”.
Ţinem încă o dată să aducem mulţumiri Fundaţiei pentru “Cultură şi
Învăţământ Ioan Slavici”, membrilor colectivului de redacţie al ziarului
“Demnitatea”, precum şi celor care sprijină direct sau indirect sau sunt pur şi
simplu interesaţi de soarta acestei clădiri.
În numele tuturor celor care participă la proiectul de restaurare a
consemnat,
Dr. Lucian Pintilie
Director General INCDFM / Preşedinte FCFM*
EPIGRAME
Prof.univ.dr. Dumitru Țucu |
Modus vivendi
Închinarea trunchiului,
Deviza supusului
Fiindcă nu e boală mare
Ci mijloc de promovare.
Schimbare de morală
Nu mai am prejudecată,
Vă las uşa descuiată.
Fetelor, veniţi în casă...
Mâncarea este pe masă
Cauze şi explicaţii
Să bei vin e o plăcere,
Apoi, a doua zi, durere
Şi nu doar sulful e de vină,
Ci cana, mai tot timpul plină.
Despre profesia de inginer
Diploma e o hârtie
Din care îţi poţi “face pălărie”,
Doar starea ta de inginer
E condiment cu sare şi piper.
Unui coleg
Vorbeşte elegant, cu voce tare,
Cunoaşte totul, de la mic la mare,
Dar cine mai atent îl urmăreşte
Constată, la final, că fondul îi lipseşte.
Dumitru ŢUCU
Din noul volum
ZÂMBETE DULCI ŞI AMARE, apărut în
Editura EUROSTAMPA
SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL „IOAN SLAVICI ÎN MILENIUL III ” LA CEA DE-A DOUA EDIŢIE
Fundaţia pentru
Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, Universitatea „Ioan Slavici”
Timişoara, Liceul „Ioan Slavici” Timişoara, Asociaţia Naţională „Cultul
Eroilor” din România - Filiala Timiş, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara
al Astrei, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timişoara, Societatea Culturală
„Patrimoniu” Timişoara, S.I.Î.P. Timiş - Federaţia „Spiru Haret”, Centrul de
Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, sub egida Consiliului Judeţean Timiş, au
organizat, în data de 18 iunie 2012, cea de-a doua ediţie a Simpozionului
internaţional „Ioan Slavici în mileniul III”.
Manifestarea a
debutat la ora 1230, în sala 102 a Universităţii „Ioan Slavici”, cu
sediul pe strada Dr. Aurel Păunescu Podeanu, nr. 144 din Timişoara, cu un
ceremonial de deschidere, specific unor astfel de împrejurări, urmat de Binecuvântarea
simpozionului şi a participanţilor la acesta de către Prea Onoratul părinte
drd. Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatului.
A urmat un
cuvânt de salut din partea organizatorilor, ocazie cu care au luat cuvântul
domnul dipl. ing. Răzvan Hrenoschi, director al Direcţiei de Cooperare şi
Informatică din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, prof. univ. dr. Titus
Slavici, preşedinte al Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici”
Timi-şoara, prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu,
prorector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara, prof. univ. dr. Horia
Ciocârlie, preşedinte al Asociaţiei Culturale „Constantin Brâncuşi” Timişoara,
prof. Virgil Popescu, preşedinte al S.I.Î.P. Timiş – Federaţia „Spiru Haret”,
prof. dr. Tiberiu Ciobanu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”
din România - Filiala Timiş, director al Liceului „Ioan Slavici” Timişoara şi
prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, rector al Universităţii „Ioan Slavici”
Timişoara, responsabil de proiect.
În continuare au
fost prezentaţi oaspeţii şi invitaţii de onoare ai manifestării, după care au
susţinut comunicări ştiinţifice în plen: Vasile Barbu (Uzdin, Serbia), prof.
Maria Alexandra Pantea (Arad, România), prof.univ.dr.
Ioan Viorel Boldureanu (Timişoara, România), lect. univ. dr.
Lucian-Vasile Szabo (Timişoara), Mariana
Gurza (Timişoara), conf.univ.dr. Tiberiu Ciobanu (Timişoara); prof.
Eliza Ruse (Timişoara), Adriana Bireescu (Timişoara), Constantin C. Gomboş
(Timişoara), prof.univ.dr. Dumitru Mnerie (Timişoara), prof. Monica Ilie (Timişoara), prof. Carmen
Dabija (Timişoara), prof. Mariana Nagy (Timişoara), prof. Elena-Nicoleta
Borbely (Timişoara), prof. Septimia Nica (Timişoara), asist.univ. drd. Adriana
Slavici (Timişoara), lect. univ.dr. Gabriela Mnerie (Timişoara), prof. Virgil
Popescu (Timişoara), prof. Otilia Breban (Timişoara), prof. Diana Sarca
(Timişoara), prof. Petru Şandor (Timişoara), prof. Ionel Cionchin (Timişoara),
prof. Cornelia Mariş (Timişoara), prof. Simina Mariş (Timişoara).
În finalul simpozionului
a fost lansat numărul 27/2012 al periodic-ului
de cultură şi educaţie „Demnitatea”, editat de Fundaţia pentru Cultură
şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara. Despre această publicaţie a vorbit, cu
mult entuziasm, profesorul universitar Dumitru Mnerie. Deasemenea a fost lansat
şi volumul Un alt Slavici. O geografie publicistică după gratii (Editura Universităţii de Vest, Timişoara,
2012), de Lucian-Vasile Szabo. Această
interesantă şi valoroasă lucrare a fost
prezentată de prof.dr. Eliza Ruse.
Aflat la cea de-a doua ediţie, Simpozionul internaţional
„Ioan Slavici în mileniul III” s-a bucurat de o largă participare şi o intensă
mediatizare în presa scrisă şi audio-vizuală timişoreană şi nu numai.
Conf. univ.
dr. Tiberiu CIOBANU
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ RELIGIOASĂ „Lumină lină” la cea de-a IX-a ediţie
Prof. Otilia BREBAN
|
Festivalul internaţional de
creaţie literară religioasă românească „Lumină lină” este organizat în fiecare
an (începând din 2004) de „Înălţarea Sfintei Cruci” (14 septembrie) sau în
jurul acestei date de către Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara în
colaborare cu Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” din România – Filiala Timiş,
Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Sindicatul Independent al
Învăţământului Preuniversitar Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, Centrul de
Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, iar începând din anul 2011 şi cu
Protopopiatul Ortodox Român Timişoara I, Parohia Ortodoxă Română
Timişoara-Dacia, Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara,
Universitatea „Ioan Slavici” Timişoara şi Liceul „Ioan Slavici” Timişoara.
Festivalul a avut loc, de la început, sub egida Consiliului Judeţean Timiş
(cofinanţatorul manifestării), iar din 2011 şi sub cea a Arhiepiscopiei
Timişoarei şi Mitropoliei Banatului. Ediţia din acest an a festivalului (cea
de-a IX-a) a debutat în data de 14 septembrie 2012, ora 15, la Biserica
Parohiei Ortodoxe Române Timişoara-Dacia, ea fiind dedicată memoriei
iniţiatorului Festivalului, binecunosctutul şi valorosul om de cultură Aurel
Turcuş (la organizatori s-a readăugat, după o întrerupere de doi ani, Liceul
Teoretic „Vlad Ţepeş” Timişoara).
După Binecuvântarea
manifestării şi a participanţilor la aceasta de către Prea Onoratul Părinte dr. Ioan
Bude, paroh al Parohiei Ortodoxe Române Timişoara-Dacia şi protopop al
Protopopiatului Ortodox Român Timişoara I a urmat un Cuvânt de salut din
partea organizatorilor (Prea Onoratul Părinte dr. Ioan Bude, paroh
al Parohiei Ortodoxe Române Timişoara-Dacia şi protopop al Protopopiatului
Ortodox Român Timişoara I; Prea Onoratul Părinte drd. Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatului; Adrian Negoiţă, consilier judeţean,
preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ, Cultură, Tineret şi Sport din cadrul
Consiliului Judeţean Timiş; dipl. ing. Răzvan
Hrenoschi, director al Direcţiei de Cooperare şi Informatică din cadrul
Consiliului Judeţean Timiş; prof. univ. dr. Titus Slavici, preşedinte al Fundaţiei pentru Cultură şi învăţământ
„Ioan Slavici” Timişoara; prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, rector al
Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara; prof. dr. Cornel Petroman, inspector general la ISJ Timiş; prof. Virgil
Popescu, preşedinte S.I.Î.P. Timiş-Federaţia „Spiru Haret”; poeta Ana
Caia, soţia regretatului om de cultură
AUREL TURCUŞ; Alina
Codruţa Bernecker-Turcuş, fiica
marelui dispărut şi prof. dr. Tiberiu Ciobanu, secretar general al
Societăţii Culturale „Patrimoniu” Timişoara, preşedinte al Asociaţiei Naţionale
„Cultul Eroilor” din România – Filiala Timiş, director al Liceului Teoretic
„Vlad Ţepeş” Timişoara şi responsabil de
proiect) şi Prezentarea oaspeţilor şi a invitaţilor de onoare.
După decernarea premiilor
concursului de creaţie literară religioasă aferent festivalului (ca şi la
celelalte ediţii numărul celor premiaţi a fost de ordinul zecilor – peste 40,
dat fiind faptul că şi numărul celor care s-au înscris în concurs a fost, ca şi
până acum, foarte mare) au mai avut loc: o comunicare în plen, un amvon
literar şi lansarea volumului de poezie: La margine de ... Cer
(Editura Eurostampa, Timişoara, 2012) de Ana Caia (prezentat de criticul
literar Rodica Opreanu), care a primit Marele Premiu „Aurel Turcuş”,
instituit cu această ocazie.
Manifestarea s-a bucurat de un real
succes la ea participând un numeros public spectator, iubitor de creaţie
literară religioasă. De asemenea a avut parte de o intensă media-tizare în
presa scrisă şi audiovizuală, locală şi nu numai.
LAUREAŢII
FESTIVALULUI:
- Marele Premiu „Aurel Turcuş” al Festivalului:
Ana Caia, pentru volu-mul de poezie „La margine de cer”
Secţiunea „Zarişti etnice”:
- Marele Premiu „Zarişti etnice” pentru poezie şi publicistică: Vasile Barbu
(Uzdin, Serbia)
- Premiul de Excelenţă „Zarişti etnice” pentru poezie: Ionel Stoiţ (Serbia),
Teodor Groza Delacodru (Serbia)
- Premiul de Excelenţă
„Zarişti etnice” pentru publicistică
religioasă: Ionel Miat (Serbia), Pr. Ionel Mălaimare ( Alibunar, Serbia)
- Marele Premiu „Dosoftei”- „Zarişti etnice” pentru promovarea creaţiei
literare de factură religioasă: Redacţia publicaţiei „Familia” (Petrovasâla,
Serbia); Redacţia publicaţiei „Străjerul” (Straja, Serbia); Redacţia
publicaţiei „Tibiscus” (Uzdin, Serbia); Redacţia publicaţiei „Floare de
latinitate” (Novi-Sad, Serbia).
Secţiunea poezie:
- Marele Premiu: Veronica Balaj, Lucia Elena Popa, Corina Rujan, Petru Vasile
Tomoiagă
- Premiul de Excelenţă: Mariana Gurza
- Premiul I: Florica (Cuc) Munteanu, Petru Jichici, Maria Simina, Ana Ghiaur
- Premiul II: Francisc Marton, Daniela Bodea, Iuliana Leontiuc, Nicolae
Nicoară Horia
Secţiunea poezie religioasă
în volum:
- Marele Premiu „Dosoftei”: Maria Izgherean, Ticu Leontescu şi Violeta
Secoşan- Cadar
- Premiul de Excelenţă „Dosoftei”: Vasile Bradu
Secţiunea îngrijire volum de poezii (antologie):
- Premiul de Excelenţă „Dosoftei”: Preot Nicolae-State Burluşi
Secţiunea proză:
- Marele Premiu „Dosoftei”: Simion Todorescu
Secţiunea eseu:
- Marele Premiu: Ionuţ Blidar
- Premiul de Excelenţă: Constantin C. Gomboş
Secţiunea creativitate
didactică:
- Premiul de Excelenţă pentru eseu didactic de factură religioasă: Otilia Breban
- Premiul I „Dosoftei” pentru auxiliare didactice de factură religioasă:
Daniela Buzatu
- Premiul Special pentru eseu didactic de factură religioasă: Diana Sarca
Secţiunea critică literară:
- Marele Premiu pentru critică literară de factură religioasă: Rodica Opreanu
- Marele Premiu „Dosoftei” pentru critică literară în volum: Horia Ţâru şi
Horiana Ţâru
Secţiunea film documentar:
- Premiul de Excelenţă pentru film documentar de factură religioasă: Victor
Popa
Secţiunea arte plastice
şi muzică:
- Marele Premiu „Pro arte” pentru creaţie plastică religioasă: Michaela
Aurelia Leahu
- Premiul de Excelenţă pentru creaţie literar-muzicală de factură religioasă:
Maria-Livia Ilcău
Secţiunea publicistică:
- Premiul Special pentru publicistică de factură religioasă: Gheorghe
Rancu-Bodrog
Secţiunea promovarea creaţiei culturale:
- Premiul de Excelenţă: Sorin Precup
Secţiunea participare constantă la
manifestări: Premiul
Special „Pro Fidelitas” pentru participare constantă la manifestări: Andreea
Mnerie şi Vlad Rusalin Tiberiu Sarca
În semn de înaltă preţuire:
Marele Premiu „Dosoftei” pentru promovarea de-a
lungul timpului a unor volume dedicate istoriei Bisericii şi credinţei
strămoşeşti: P.O.P.
protopop dr. Ioan Bude
Prof.
Otilia BREBAN
Abonați-vă la:
Postări (Atom)