În memoria lui IOAN SLAVICI

Anul 2011 a fost un an deosebit pentru Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „IOAN SLAVICI”. Sediul acesteia a găzduit 4 evenimente culturale în onoarea lui Ioan Slavici. În colaborare cu Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timişoara, Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar din judeţul Timiş - Federaţia „Spiru Haret” şi sub egida Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş din cadrul Consiliului Judeţean Timiş au fost organizate simpozioanele internaţionale: „IOAN SLAVICI ÎN MILENIUL III”, „IOAN SLAVICI ŞI IMPLICAŢIILE SALE CULTURAL - EDUCATIVE”, respectiv naţionale: SLAVICI LA ANIVERSARĂ şi IOAN SLAVICI LA COMEMORARE. Evenimentele culturale aflate la prima ediţie s-au derulat pe parcursul anului 2011, în lunile februarie, iunie, septembrie şi decembrie.

Au fost susţinute comunicări care au evidenţiat diferite aspecte ale prozei şi activităţii istoriografice dar şi implicaţiile culturale şi pedagogice ale scriitorului Ioan Slavici. Astfel s-a vorbit despre legătura scriitorului cu Banatul, despre aspectele inovatoare, dar şi „ratările” existente în creaţiile sale, sau despre valorile morale în binecunoscutele sale poveşti, nuvele şi romane. Interesante au fost şi lucrările: Reflexii şi conexiuni poetice după Slavici, Demnitatea învăţătorului în opera lui Slavici, Ziaristul Slavici şi publicul său, Eminescu, Slavici şi Caragiale la "Timpul", Slavici în memoria afectivă, Ioan Slavici – orizontul inspiraţiei, Activitatea lui Ioan Slavici la „Tribuna” arădeană, sau la cotidianul „Timpul”, Familia Slavici la Măgurele. Studiu documentar comparat, Ioan Slavici şi eterna reformă a educaţiei etc.

Ne-au onorat cu prezenţa oaspeţi de peste hotare – Aron Gáal (Ungaria), Vasile Barbu (Serbia), Graham Giles Mbe (Anglia) – respectiv profesori din mediul universitar şi preuniversitar, scriitori, jurnalişti, studenţi şi elevi, din Timişoara şi din ţară.

          O altă temă dezbătută a fost cea a relaţiei scriitorului cu Academia Română. Ca urmare a activităţii sale istoriografice vizând în special Documentele Hurmuzaki, din anul 1882 Slavici a fost ales membru corespondent al acestei instituţii. Acum, în mileniul III, se doreşte schimbarea acestui statut în membru deplin al Academiei, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea oamenilor de cultură români.

         

        De fiecare dată au fost lansate noi numere ale periodicului DEMNITATEA cu un bogat conţinut de informaţii atât din mediul preuniversitar cât şi universitar, dar şi din viaţa economică şi culturală.

Organizatorii celor patru simpozioane îşi doresc ca aceste evenimente literar-culturare să poată fi organizate anual în dorinţa perpetuării personalităţii şi operei scriitorului Ioan Slavici.

Eliza Ruse