Prima ediție a simpozionului "Spre mâine, cu muzica clasică..."

Acest eveniment urmăreşte să apropie tinerii de... muzica clasică, oferindu-le ocazia să o cunoasca prin intermediul "artistilor" de varsta lor.

 Aura Twarowska

Tiberiu Ciobanu - Istoria medievală a Banatului reflectată în opera lui Ioachim Miloia

Când în 2 noiembrie 1972 am publicat, în revista „Orizont”, articolul Ioachim Miloia – un erudit muzeograf, avusesem revelaţia personalităţii învăţatului timişorean, director al Muzeului Banatului în perioada interbelică. În vara acelui an, efectuând cercetări în arhiva acestei instituţii pentru a elabora o monografie care să marcheze împlinirea a 100 de ani de activitate muzeală în metropola de pe Bega, încolţise, deja, în mintea mea gândul ca, de-a lungul timpului, să-i consacru lui Miloia o lucrare monografică în care să prezint multiplele aspecte ale complexei sale personalităţi. În răstimpul postbelic, în afară de menţionatul meu articol, în care evidenţiam o seamă de contribuţii ale lui Ioachim Miloia privind dezvoltarea muzeografiei timişorene, doar Tiberiu Moţ – pe atunci având funcţia de director al Arhivelor Statului din Timişoara – mai publicase un documentat studiu cu titlul Ioachim Miloia, apărut în volumul Figuri de arhivişti, tipărit în anul 1971, la Bucureşti.

Din păcate n-am avut parte de condiţii normale pentru efectuarea unei cercetări «bine legate», riguros planificată în timp, pentru că, până în anul 1975, a trebuit să mă ocup de întemeierea Muzeului Satului Bănăţean de la Pădurea Verde – Timişoara, apoi, lucrând în redacţiile revistei „Orizont” şi „Renaşterea bănăţeană” (până la pensionare), am fost nevoit să practic gazetăria – o îndeletnicire prin excelenţă cronofagă.

Am, însă, marea satisfacţie că niciodată nu m-a părăsit bunul gând de a efectua cercetări referitoare la viaţa şi activitatea lui Ioachim Miloia, fiind convins că el ne oferă cheia înţelegerii întregii mişcări culturale timişorene, în epoca dintre cele două războaie mondiale. Totodată, sunt bucuros că, în presa timişoreană, începând din anul 1972, am susţinut un permanent interes pentru ilustrul om de cultură, stins din viaţă la vârsta de doar 43 de ani. Îndeosebi, la împlinirea unor cifre rotunde de la naşterea şi de la moartea sa, i-am dedicat calde articole aniversare şi comemorative.

Un impuls aparte în stimularea continuării cercetărilor mele, referitoare la Miloia, mi-a dat-o alcătuirea şi publicarea, în anul 1997, la Editura Mirton din Timişoara, a volumului
Un erudit cărturar – Ioachim Miloia, apărut prin grija profesorului Gheorghe Mudura, pe atunci director al Direcţiei Judeţene Timiş a Arhivelor Naţionale ale României. Mare parte din studiile şi articolele cuprinse în acel volum îmi aparţin şi sunt în măsură să constituie jaloane semnificative pentru elaborarea unei monografii Ioachim Miloia.

După intrarea în pensie, am reuşit să-mi chivernisesc în aşa mod timpul, încât să-mi pot adânci investigaţiile ştiinţifice privind personalitatea valorosului om de cultură timişorean. I-am publicat corespondenţa – cea din Italia, din timpul studiilor universitare, fiind de o excepţională importanţă documentară –, lucrările de istoria artei bănăţene (Studii şi articole de artă, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2007), volumul Studii de literatură şi artă universală, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, culegerea de Studii şi articole de istorie, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2008, cu o introducere amplă, intitulată Ioachim Miloia, istoric al Banatului (33 pagini), trei studii în volumul Şapte personalităţi bănăţene. Contribuţii documentare, Editura Orizonturi universitare, Timişoara, 2008 (p. 62-109), monografia Ioachim Miloia (1897-1940). Viaţa şi activitatea, Editura Eurostampa, Timişoara, 2006;  monografia Ioachim Miloia (1897-1940). Viaţa şi activitatea. Incursiuni în operă, ediţie adăugită, Editura Eurostampa, Timişoara, 2008 şi în fine, ultima lucrare – Muzeografie timişoreană, Editura Eurostampa, Timişoara, 2011 –, care cuprinde o secvenţă extinsă dedicată lui Ioachim Miloia (97 pagini).

Dintr-o bogată valorizare a personalităţii lui Ioachim Miloia, se poate trage o justă concluzie, anume că despre nicio figură reprezentativă a culturii româneşti din Banat nu s-a scris atât de mult ca despre acest învăţat. Însă, am făcut o asemenea prezentare a valorificării editoriale a moştenirii culturale a lui Ioachim Miloia, pentru a ajunge la cuvenita mărturisire că o bună parte din meritele mele trebuie raportate la sprijinul pe care mi l-a dat prof. dr. Tiberiu Ciobanu, de-a lungul ultimului deceniu, când el a manifestat o atenţie absolut impresionantă faţă de memoria marelui erudit timişorean. Prin grija lui s-a constituit un cadru instituţionalizat în care sunt promovate manifestări reprezentative dedicate cunoaşterii activităţii lui Ioachim Miloia. Din iniţiativa lui Tiberiu Ciobanu, Despărţământul Timişoara al Astrei poartă numele lui Ioachim Miloia, fiind, astfel, patronat spiritual de acesta. Legată de această iniţiativă este organizarea anuală (în 25 martie, data trecerii la cele veşnice a lui Ioachim Miloia) a Manifestării cultural-religioase internaţionale, dedicată marelui cărturar şi patriot român bănăţean, numită „Per aspera ad astra”. Manifestarea se desfăşoară sub egida Consiliului Judeţean Timiş, în colaborare cu importante instituţii socio-culturale municipale, judeţene, naţionale şi chiar internaţionale.

Fără îndoială că hotărârea lui Tiberiu Ciobanu de a publica lucrarea de faţă este determinată de dorinţa autorului de a marca cinstirea memoriei lui Ioachim Miloia, cu ocazia împlinirii a 115 ani de la naştere. Studiul face parte din teza de doctorat a lui Tiberiu Ciobanu, intitulată Istoriografia românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, context în care contribuţiile ştiinţifice ale lui Miloia, ca medievist, se reliefează cu toată pregnanţa. O caracteristică fundamentală a cercetărilor lui Miloia, de acest gen, constă în împletirea fericită a bogatelor sale cunoştinţe referitoare la începuturile istoriei artei bănăţene, cu riguroasa informaţie istorică propriu-zisă. Dintr-o asemenea viziune ştiinţifică sunt puse în lumină datarea (uneori ipotetică) monumentelor ecleziastice, precum sunt biserica medievală din Căvăran, cea din Belinţ, Mănăstirea Săraca şi vechea biserică ortodoxă din Lipova, la care se adaugă evidenţierea a numeroase caracteristici care individualizează monumentele respective. Studiul Căvăranul în Evul Mediu (O rectificare istorică) este, într-adevăr, o contribuţie ştiinţifică esenţială a lui Miloia, lămurind definitiv confuzia lui Pesty Frigyes privind existenţa districtelor Sebeş (Caransebeş) şi Căvăran, acesta din urmă fiind localizat în mod greşit de către istoricul maghiar. Tiberiu Ciobanu remarcă, pe bună dreptate, că valorosul studiu publicat de Miloia trebuie să fie inclus în cadrul bogatei bibliografii referitoare la districtele româneşti bănăţene, fapt neîntâmplat până în prezent.

Aurel Turcuş

 

Editura Eurostampa, Timişoara, 2012, 122 pagini

Sărbători liniştite

 

Fundaţia pentru Cultură şi Învătământ "Ioan Slavici"

Învierea 

        (Mihai Eminescu)

Prin ziduri innegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas ingana cuvintele de miere,
Inchise in tratajul stravechii evanghelii.

C-un muc in mâni mosneagul cu barba ca zapada,
Din carti cu file unse norodul il invata,
Ca moartea e in lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si prada.

O muzica adanca si plina de blandete
Patrunde tânguioasă puternicile bolti:
"Pieirea, Doamne sfinte, cazu in orice colt,
Inveninand pre insusi izvorul de viete,

Nimica inainte-ti e omul ca un fulg,
S-acest nimic iti cere o raza mângâioasa,
In pâlcuri sunatoare de plansete duioase
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg".

Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala
Si negrul intuneric se sperie de soapte...
Douasprezece pasuri rasuna... miez de noapte...
Deodata-n negre ziduri lumina da navala.

Un clocot lung de glasuri vui de bucurie...
Colo-n altar se uita si preoti si popor,
Cum din mormant rasare Christos invingator,
Iar inimile toate s-unesc in armonie:

"Cantari si laude-naltam
Noi, Tie unuia,
Primindu-l cu psalme si ramuri,
Plecati-va neamuri,
Cantand Aleluia!

Christos au inviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calcand-o,
Lunina ducand-o
Celor din morminte!"

 Sărbători  fericite!

Scriitorul Aurel Turcuş a plecat în lumea veşniciei

Aurel Turcuş (1943 - 2012)

În această dimineaţă s-a stins din viaţă, după o îndelungată suferinţă, scriitorul şi jurnalistul timişorean Aurel Turcuş, neobosit promotor al tradiţiilor culturale româneşti din Banat şi animator al vieţii culturale din regiunea noastră.

Născut în 1943, în Bihor, Aurel Turcuş şi-a legat numele  de activitatea câtorva instituţii emblematice ale vieţii culturale bănăţene: Muzeul Banatului (unde a activat între anii 1969-1975), revista  „Orizont” (1975-1990) şi cotidianul „Renaşterea bănăţeană” (1991-2002), la al cărui supliment cultural a continuat să colaboreze câtă vreme i-a permis sănătatea.


A debutat editorial în anul 1972, cu volumul de poezie „Umbra râului”, urmat de alte peste o duzină de titluri, reunind creaţie lirică, proză (precum „Tărâmul nălucirii”, 2003), etnologie („Descinderi în cultura populară”, 2001 ş.a.) sau monografii („Ioachim Miloia”, 2006 etc.). Numeroase alte volume de creaţie literară, folclor, corespondenţă culturală şi muzeografie l-au avut coordonator, Aurel Turcuş fiind recunoscut pentru fervoarea cu care se dăruia promovării colegilor întru spirit.

A animat, mai ales de-a lungul ultimelor două decenii, sute de manifestări, de la medalioane aniversare şi simpozioane istorice, la festivaluri de creaţie religioasă, concursuri de debut şi schimburi culturale cu comunităţile româneşti de peste hotare. Mai multe distincţii de prestigiu, precum Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2003), Premiul festivalului internaţional „Mihai Eminescu” (2007) şi premiul Societăţii „Tibiscus” din Uzdin, Serbia (2003) i-au răsplătit dăruirea pe tărâmul artei.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!

PER ASPERA AD ASTRA

 EDIŢIA a IX-a


„Manifestarea cultural-religioasă şi educativ-ştiinţifică internaţională dedicată marelui cărturar şi patriot român bănăţean IOACHIM MILOIA”

 Ioachim Miloia

„Între fruntaşii noii generaţii bănăţene, caut în zadar unul care să fi unit mai multe cunoştinţe, cu mai multă dorinţă de a lucra şi cu mai mare spor în opera pe care, din fuga unei scurte vieţi, a putut-o întruchipa, decât harnicul muncitor cultural care a fost – cât mă doare s-o spun ! – Ioachim Miloia (...) Se duce la patruzeci şi trei de ani, înainte de a-i veni clipa răsplătirii.”

Nicolae Iorga

(În Neamul Românesc din 3 aprilie 1940)

 Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timişoara, Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara, SIIP Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş, sub egida Consiliului Judeţean Timiş, Biserica Parohiala Ortodoxă Română Dacia , au organizat, în data de 23 martie 2012, „Manifestarea cultural-religioasă şi educativ-ştiinţifică internaţională dedicată marelui cărturar şi patriot român bănăţean IOACHIM MILOIA” - „PER ASPERA AD ASTRA", EDIŢIA a IX-a , responsabili de proiect Otilia Breban şi Tiberiu Ciobanu.

Manifestarea a debutat la ora 15, la Biserica Parohiei Ortodoxe Române Dacia-Timişoara, binecuvîntarea manifestarii fiind făcută de către Prea Onoratul Părinte dr.IOAN BUDE, Protopop al Protopopiatului Ortodox Român Timişoara I, Paroh al Parohiei Ordodoxe Române Dacia – Timişoara.

A urmat un cuvânt de salut din partea organizatorilor, ocazie cu care au luat cuvântul domnul dipl.ing. Răzvan Hrenoschi, director executiv al Direcţiei de Cooperare şi Informatică din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, prof. Ciprian Cipu, director al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Prea Onoratul Părinte dr.Ioan Bude, Protopop al Protopopiatului Ortodox Român Timişoara I, Paroh al Parohiei Ordodoxe Române Dacia – Timişoara, prof. univ. dr. Titus Slavici, preşedinte al Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, rector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara, prof. Virgil Popescu, preşedinte SIIP Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, Aurel Turcuş, preşedinte al Despărţământului „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei şi al Societăţii Culturale „Patrimoniu” Timişoara, preşedinte de onoare al Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” Timişoara, prof. Otilia Breban, secretar general al Despărţământului „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, vicepreşedinte al Sindicatului Independent al Învăţământului Preuniversitar Timiş –Federaţia „Spiru Haret” România, responsabil de proiect şi conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, director al Liceului „Ioan Slavici” Timişoara .

În continuare au fost prezentaţi oaspeţii şi invitaţii de onoare ai manifestării, după care au susţinut comunicări ştiinţifice în plen:     Prea Onoratul   Părinte   Consilier  dr.   Zaharia Pereş Mitropolia Banatului -  (Ioachim Miloia şi Biserica) ; Prea Onoratul Părinte dr.Ioan Bude Protopopiatul Ortodox Român Timişoara I - (Ioachim Miloia şi pictura bisericească timişoreană);  Cercetător ştiinţific I  dr. Ioan Haţegan –Academia Română Timişoara – (Despre Ioachim Miloia şi cercetările sale istoriografice) ; Prof.univ.dr.Radu Păiuşan – Universitatea de Vest –  (Un important cărturar bănăţean – Ioachim Miloia)  ; Aurel Turcuş – Uniunea Scriitorilor -  ( Studiile din Italia ale lui Ioachim); Prof. Otilia Breban – Şcoala cu clasele I-VIII nr.7 “Sfânta Maria” Timişoara – (Ioachim Miloia, întemeietorul Arhivelor Statului din Timişoara ) ; Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu – Universitatea „Ioan Slavici”- (Ioachim Miloia şi istoria medievală a Banatului)

 

În finalul simpozionului a fost lansate cărţile” Aurel Turcuş, Muzeografie timişoreană, ediţia a II-a, Editura Eurostampa, Timişoara, 2012 ; Tiberiu Ciobanu, Istoria medievală a Banatului reflectată în opera lui  Ioachim Miloia , Editura Eurostampa, Timişoara, 2012 .

Ca un punct de interculturalitate, a fost lansat volumul „În două lumi”, ediţia a II-a , Editura Singur, 2012, aparţinând scriitorului romano-australian Ben Todica, fiind prezentat de poeta Mariana Gurza.

Manifestarea cultural-religioasă şi educativ-ştiinţifică „PER ASPERA AD ASTRA" editia a - IX-a (23 martie 2012), responsabili de proiect Otilia Breban şi Tiberiu Ciobanu s-a bucurat de o largă participare şi o intensă mediatizare în presa scrisă şi audio-vizuală timişoreană şi nu numai.

Responsabil de proiect,

Prof. Otilia Breban

Simpozionul Naţional "IOAN SLAVICI LA ANIVERSARĂ"

Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timişoara, Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara, SIIP Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş, sub egida Consiliului Judeţean Timiş, au organizat, în data de 29 februarie 2012, „Simpozionul Naţional IOAN SLAVICI LA ANIVERSARĂ", ediţia a II -a.

Manifestarea a debutat la ora 12, în sala 102 a Universităţii „Ioan Slavici”, cu sediul pe strada Dr. Aurel Păunescu Podeanu, nr.144 din Timişoara, cu un ceremonial de deschidere, specific unor astfel de împrejurări, urmat de Binecuvântarea simpozionului şi a participanţilor la acesta, de către Prea Onoratul părinte drd. Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatului.

 

A urmat un cuvânt de salut din partea organizatorilor, ocazie cu care au luat cuvântul domnul dipl.ing. Răzvan Hrenoschi, director executiv al Direcţiei de Cooperare şi Informatică din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, prof. univ. dr. Titus Slavici, preşedinte al Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, prorector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara, prof. univ. dr. Dumitru Ţucu, prodecan al Facultăţii de Mecanică de la Universitatea „Politehnica” Timişoara, Aurel Turcuş, preşedinte al Despărţământului „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei şi al Societăţii Culturale „Patrimoniu” Timişoara, preşedinte de onoare al Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” Timişoara, prof. Virgil Popescu, preşedinte SIIP Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România - Filiala Timiş, director al Liceului „Ioan Slavici” Timişoara şi prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, rector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara.

În continuare au fost prezentaţi oaspeţii şi invitaţii de onoare ai manifestării, după care au susţinut comunicări ştiinţifice în plen: Vasile Barbu [Uzdin, Voivodina-serbia] (Banatul istoric reflectat în scrieile lui Ioan Slavici; ); prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu (Ioan Slavici, câteva coordonate central-europene II); prof.univ.dr.Radu Paiusan (Din activitatea istorico-politică a lui Ioan Slavici); Aurel Turcuş ( Legăturile lui Ioan Slavici cu oamenii de cultură din Banat); lect. univ. dr. Lucian Vasile Szabo (Slavici şi Mangra, idealul unei prietenii); prof.univ.dr.Dumitru Mnerie (Demnitatea la români); Veronica Balaj (Popularizarea operei lui Slavici); prof.dr.Eliza Ruse (Activitatea lui Ioan Slavici la „Tribuna”); Mariana Gurza (Cărţile lui Ioan Slavici incluse în Biblioteca Digitala a României „Dacoromânia”); asist. univ. drd. Adriana Slavici (Slavici şi problema unitaţii statale la români); prof. Iulia Milin (Universul nuvelelor lui Ioan Slavici); prof. Ionel Cionchin (Satul ardelean la începutul secolului XX); Prof. Otilia Breban (Ioan Slavici şi copii din opera sa) ; prof.Diana Sarca (Slavici şi epoca sa) ; col. (r) Constantin C. Gomboş (Ioan Slavici pe meleaguru timişene; conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu ( Despre opera istoriografică a lui Slavici); lect. univ. dr. Gabriela Victoria Mnerie (Slavici şi învătământul românesc interbelic) ; prof. Adriana Bireescu (Slavici, un realist tragic).

 

 

În finalul simpozionului a fost lansat numărul 26/2012 al periodicului de cultură şi educaţie „Demnitatea”, editat de Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara. Despre această publicaţie a vorbit, cu mult entuziasm, scriitorul Aurel Ţurcuş şi prof.univ.dr. Dumitru Mnerie, specificând apariţia blogului „Demnitatea”. http://demnitateaioanslavici.blogspot.com/

Ca un punct de interculturalitate, a fost lansat volumul „În două lumi”, Editura Singur, 2012, aparţinând scriitorului romano-australian Ben Todica, fiind prezentat de prof.univ.dr.Mnerie Dumitru, Veronica Balaj, Nicu Chise şi Mariana Gurza.

„Simpozionul Naţional IOAN SLAVICI LA ANIVERSARĂ”, ediţia a II -a. s-a bucurat de o largă participare şi o intensă mediatizare în presa scrisă şi audio-vizuală timişoreană şi nu numai.

Responsabil de proiect,

Lect. Univ.dr.Gabriela Victoria Mnerie