Demnitatea crizei – Criza Demnităţii

 Prof.univ.dr.Dumitru MNERIE

Personificând fenomenul CRIZĂ, se poate pune în discuţie pertinenţa acordării acesteia unor atribute, cum ar fi chiar demnitatea, cu sens de vrednicie… De la manifestarea unor dificultăţi economice, atât pe plan intern cât şi internaţional, printr-o strategie total greşită a Guvernului, s-a ajuns la o isterie a CRIZEI, care, ca o pasăre de pradă, s-a cuibărit în România, ciugulind, cu puterea conferită, de peste tot. Sunt încetăţenite expresiile: „suntem conduşi de CRIZĂ”, „suntem dominaţi de CRIZĂ”, „suntem constrânşi de CRIZĂ” (ş.a.), ca şi cum CRIZA, cu măreţia dobândită, ar fi ajuns însăşi DEMNITATEA supremă a statului.

În această perioadă, mulţi s-au aliat cu CRIZA pentru a-şi justifica unele acţiuni abuzive, sau pentru a-şi acoperi unele greşeli şi/sau incompetenţe, astfel încât CRIZA a ajuns să fie considerată ca o autoritate morală, care nu-şi face decât treaba …, determinând nişte efecte „normale”, cunoscute şi din istoria mondială a crizelor economice. „ – E CRIZĂ, dom’le, … ce să-i faci ?”

Totuşi, românii şi-au ales conducătorii, prin VOT, dintre cei care s-au înscris în competiţia pentru posturi de demnitari. Angajamentul aleşilor a fost de a soluţiona tuturor problemelor ţării, în favoarea tuturor cetăţenilor.

Acum, ce constatăm ? CU CE NE-AM ALES ? … Cu aprecierea CRIZEI ca DEMNĂ de acest popor, sau s-o considerăm doar pe măsura acestor conducători ?

Criza economică are cauze economice, a căror rezolvări pot veni tot din inteligenţe economice. S-au propus destule variante, (cum ar fi: mobilizarea şi perfecţionarea mecanismelor economice, atragerea de investiţii rentabile, stimularea relansării economice, reducerea cheltuielilor inutile, identificarea şi eliminarea pierderilor, amânarea unor investiţii mai puţin urgente, stimularea tranzacţiilor obligaţiunilor de stat, stimularea participării populaţiei, mai ales a specialiştilor din fiecare domeniu de activitate la găsirea de soluţii pentru loc în parte, descentralizarea răspunderilor, - cel puţin la nivel de ministere şi/sau judeţe - , faţă de găsirea soluţiilor proprii de reducere a cheltuielilor bugetare, dar mai ales a găsirii modalităţilor de creştere a veniturilor la buget etc. ). Dintre toate acestea, demnitarii au ales acele măsuri care să întărească demnitatea crizei, prin accentuarea laturii ei sociale, morale, politice. Nefiind în stare de soluţii de creştere economică, au determinat creşterea gradului de îndatorare a statului, împingând efectele CRIZEI către termenul lung.

Prin aceste atitudini a ieşit la iveală CRIZA DEMNITĂŢII, nu a oamenilor de rând, ci a demnitarilor. România nu este o navă pe care s-o lăsăm să plutească în derivă, să întâmpinăm dezastrul, în finalul căruia căpitanul, demn, să părăsească ultimul puntea inundată.

A-ţi recunoaşte neputinţele, a-ţi recunoaşte greşelile, a fi conştient de limitele proprii, NU însemnă să fi laş. Asumarea răspunderii de către neputincioşi NU este un lucru demn. Este un gest de ipocrizie, de făţărnicie, (cum mai scria Ioan SLAVICI: “făţărnicie vrednică de dispreţ”.

Ce demnitar poate fi acela care-şi apără DEMNITATEA umilindu-şi poporul ? De aici la URĂ faţă de popor nu-i decât un pas, care, poate, deja este făcut. (cum scria şi Vauvenargues Luc de Clapier : „Când ne dăm seama că nu avem prin ce să fim demni de stima cuiva, ajungem aproape să-l urâm”, sau să-l evocăm pe Honore de Balzac care scria că: "Demnitatea nu este decât paravanul aşezat de orgoliu pentru ca îndărătul lui să turbăm în voie.”). Mai bine O DEMISIE de ONOARE …

Echipa de conducere a Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ IOAN SLAVICI, cu toată răspunderea asumată, în perioada următoare NE ANGAJĂM că nu vom lăsa Universitatea şi Liceul IOAN SLAVICI să se cutremure din cauza CRIZEI, nu se vor mări pentru acest an taxele, nu va scădea nivelul educaţional, (nu scad salariile), ci vom creşte nivelul calitativ al şcolarizării, se îmbunătăţesc condiţiile de învăţare, pentru a da MAI MULT şi MAI BINE în schimbul aceleiaşi plăţi, tuturor elevilor şi studenţilor noştri.

Îmi asum răspundere şi GARANTEZ (!!!):

Prof.univ.dr.Dumitru MNERIE

RECTOR al Universităţii IOAN SLAVICI